BABÓRNIȚĂ, babornițe, s. f. Babă urâtă și rea; cotoroanță. ◊ Vrăjitoare. [Var.: băbórniță s. f.] – contaminare între babă și bahorniță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BABÓRNIȚĂ, babornițe, s. f. Babă urâtă și rea; cotoroanță. ♦ Vrăjitoare. [Var.: băbórniță s. f.] – Din babă + suf. -or-niță.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BABÓRNIȚĂ s. v. cotoroanță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
babórniță s. f., g.-d. art. babórniței; pl. babórnițe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
babórniță V. bahorniță.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BABÓRNIȚĂ ~e f. pop. Babă urâtă și rea; cotoroanță. [G.-D. baborniței] /babă + bahorniță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink