Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: bacceli (verb) , baccelit (adjectiv)   
BACCELÍT, -Ă, bacceliți, -te, adj. (Fam.: despre oameni și despre obrazul lor) Îmbătrânit. ◊ Gras, l******t – V. bacceli.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BACCELÍ, baccelesc, vb. IV. Refl. 1. A îmbătrâni, a se ramoli, a deveni baccea. 2. (Fam.) A se îngrășa, a se l*****a. – Din baccea.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BACCELÍ, baccelesc, vb. IV. Refl. A îmbătrâni; a se ramoli. – Din baccea.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
baccelí (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se bacceléște, imperf. 3 sg. se bacceleá; conj. prez. 3 să se bacceleáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
baccelí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. baccelésc, imperf. 3 sg. bacceleá; conj. prez. 3 sg. și pl. bacceleáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
baccelésc (mă) v. refl. (d. baccea) Fam. Iron. Devin baccea, mă ramolesc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)