BALADÉSC, -ESCĂ, baladești, adj. (Livr.) De baladă; (rar) baladier. – Baladă + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BALADÉSC, -Ă adj. (Liv.) De baladă; baladic. [Cf. germ. balladesk].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BALADÉSC, -Ă I. adj. cu caracter de baladă; baladier. II. s. n. element specific baladei. (< germ. balladesk)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
baladésc adj. m., f. baladéscă; pl. m. și f. baladéști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BALADÉSC ~scă (~ști) Care are caracter de baladă; în stil de baladă. /baladă + suf. ~esc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink