BALANSÓR, balansoare, s. n. Balansier (1). – Balansa + suf. -or.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BALANSÓR s.n. Balansier. [< balansa + -or].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BALANSÓR s. n. balansier (1). (< balansa + -or)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BALANSÓR, balansoare, s. n. Balansier (1). – Din balans + suf. -or.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
balansór (piesă la un mecanism) s. n., pl. balansoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink