BANCÁR, -Ă, bancari, -e, adj. Care aparține băncii2 (1), privitor la bancă2. – Din it. bancario, fr. bancaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BANCÁR, -Ă adj. Care aparține băncii1; de bancă. [Cf. it. bancario, fr. bancaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BANCÁR, -Ă adj. care aparține băncii1; de bancă. ♦ capital ~ = capital bănesc de care dispun băncile și din care se acordă împrumuturi cu dobândă. (< it. bancario, fr. bancaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BANCÁR, -Ă, bancari, -e, adj. Care aparține băncii2 (1), privitor la bancă. – It. bancario.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bancár adj. m., pl. bancári; f. sg. bancáră, pl. bancáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bancár adj. (d. bancă). De bancă (comercială): operațiunĭ bancare.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BANCÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de bancă; propriu băncii. Operație ~ă. Control ~. /<it. bancario, fr. bancaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink