Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: bandaja (verb tranzitiv) , bandajare (substantiv feminin)   
BANDAJÁRE, bandajări, s. f. Acțiunea de a (se) bandaja.V. bandaja.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BANDAJÁRE s.f. Acțiunea de a (se) bandaja și rezultatul ei. [< bandaja].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BANDAJÁRE s. f. Acțiunea de a (se) bandaja.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BANDAJÁRE s. v. pansare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bandajáre s. f., g.-d. art. bandajării; pl. bandajări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BANDAJÁ, bandajez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) aplica un bandaj (1). – Din bandaj.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A BANDAJÁ ~éz tranz. (răni sau organe vătămate) A aplica un bandaj; a pansa. ~ mâna. /Din bandaj
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BANDAJÁ vb. I. tr., refl. A(-și) aplica un bandaj. [P.i., 3,6 -jează, 4 -jăm, ger. -jând. / < bandaj + -a].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BANDAJÁ vb. tr., refl. a(-și) aplica un bandaj. (< bandaj)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BANDAJÁ, bandajez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) aplica un bandaj (1). V. pansa. – Din bandaj.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BANDAJÁ vb. v. pansa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bandajá vb., ind. prez. 1 sg. bandajéz, 3 sg. și pl. bandajeáză, 1 pl. bandajăm; ger. bandajând
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bandajéz v. tr. (d. bandaj. Fr. se zice bander). Leg o rană. Leg un om rănit, o parte rănită: a bandaja pe cineva la picĭor, un picĭor cuĭva.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)