BARBIȘÓN, barbișoane, s. n. Barbă (scurtă) lăsată să crească numai pe vârful bărbiei; cioc2 (3), țăcălie, barbișă. – Din fr. barbichon.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BARBIȘÓN s.n. Bărbuță ascuțită; cioc. [< fr. barbichon].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BARBIȘÓN s. n. bărbuță ascuțită; cioc. (< fr. barbichon)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BARBIȘÓN, barbișoane, s. n. Bărbuță ascuțită, lăsată să crească numai pe vârful bărbiei; cioc. – Fr. barbichon.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BARBIȘÓN s. v. cioc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
barbișón (barbișoáne), s. n. – Cioc, țăcălie, barbișă. Fr. barbiche și (mai rar) barbichon. Forma barbișe s-a folosit de asemenea uneori, cît timp a fost la modă barbișonul.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
barbișón s. n., pl. barbișoáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
barbișón n., pl. oane (fr. barbichon, dim. d. barbiche). Barbă lăsată să crească numai la bărbie (țăcălie, cioc).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BARBIȘÓN ~oáne n. Barbă mică și ascuțită, lăsată să crească numai pe vârful bărbiei; cioc. /<fr. barbichon
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink