BAVEȚÍCĂ, bavețele, s. f. Diminutiv al lui bavetă; bărbiță (1). – Bavetă + suf. -ică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BAVEȚÍCĂ s. bavetă, bărbiță, (rar) bărbie. (~ se pune la gâtul copiilor mici, când mănâncă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bavețícă s. f., g.-d. art. bavețélei; pl. bavețéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink