belacoásă s.f. (înv.) stofă de mătase prețioasă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
belacoásă (belacoáse), s. f. – (Înv.) Țesătură de mătase. – Var. belecoasă, belicoasă. Fr. belle Ecosse, probabil prin filieră orientală (cf. rus. belekos). Sec. XVIII.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
belacoásă (oa dift.) f., pl. e (rus. bĭelokós, „cu păru alb”, atlaz cu florĭ. V. cosiță). Vechĭ.Un fel de atlaz.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink