BELETRÍSTIC, -Ă, beletristici, -ce, adj. Care aparține literaturii artistice, privitor la literatura artistică. ♦ (Substantivat, f.) Literatură artistică. – Din germ. belletristisch, Belletristik.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BELETRÍSTIC, -Ă adj. (Despre opere literare) Artistic. [Cf. germ. belletristisch].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BELETRÍSTIC, -Ă I. adj. care aparține beletristicii. II. s. f. literatura artistică. (< germ. belletristisch, /II/ Belletristik)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BELETRÍSTIC, -Ă, beletristici, -e, adj. (Despre opere literare) Artistic. ♦ (Substantivat, f.) Domeniul literaturii artistice. – Germ. belletristisch, Belletristik.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BELETRÍSTIC adj. v. literar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
beletrístic adj. m. (sil. -tris-), pl. beletrístici; f. sg. beletrístică, pl. beletrístice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
beletrístic, -ă adj. (germ. belletristisch). Trans. Barb. Literar. S.f. Literatură artistică.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BELETRÍSTIC ~că (~ci, ~ce) (despre scrieri) Care ține de beletristică; propriu beletristicii. Literatură ~că. [Sil. -le-tris-] /<germ. Belletristik, belletristisch
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink