BENZOÁT, benzoați, s. m. Sare sau ester al acidului benzoic. [Pr.: -zo-at] – Din fr. benzoate.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BENZOÁT s.m. Sare sau ester al acidului benzoic. [Pron. -zo-at. / < fr. benzoate].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BENZOÁT s. m. sare sau ester al acidului benzoic. (< fr. benzoate)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BENZOÁT s. m. Sare sau ester al acidului benzoic. [Pr.: -zo-at] – Fr. benzoate.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
benzoát s. m. (sil. -zo-at), pl. benzoáți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
benzoát m. și n. pl. e (d. benzóe). Chim. Sare formată de acidu azotic c’o bază.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BENZOÁȚI (‹ fr. {i}) s. m. pl. Săruri sau esteri ai acidului benzoic (ex. bezoatul de benzil, întrebuințat în parfumerie; benzoatul de litiu, de calciu, de mercur, dezinfectanți interni; benzoatul de sodiu, de amoniu, conservanți).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink