BERGAMÓTĂ s.f. Varietate de pere zemoase și foarte gustoase. [Var. pergamută s.f. / < fr. bergamote, it. bergamotta < tc. beg-armâdè – pere pentru domnitori].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BERGAMÓTĂ/PERGAMOTĂ s. f. soi de pere mari, rotunde, galbene, zemoase și aromate. ◊ (adj.) pere ĕ. (< fr. bergamote, it. bergamotta)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BERGAMÓTĂ, bergamote, s. f. Numele unui soi de pere de formă rotundă, de culoare galbenă, zemoase și cu gust plăcut. ◊ (Adjectival) Pere bergamote. [Var.: pergamútă s. f.] – Fr. bergamote.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bergamótă (-te), s. f. – Varietate de pere. Var. pergamută. Fr. bergamote, din it. bergamotta.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
BERGAMÓT, -Ă adj. v. pergamut.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BERGAMÓTĂ ~e f. Varietate de pere rotunde, galbene, zemoase și aromate. [Var. pergamută] /<fr. bergamote
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
bergamót/pergamút adj. m., pl. bergamóți/pergamúți; f. sg. bergamótă/pergamútă, pl. bergamóte/pergamúte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bergamót V. pergamot.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BERGAMÓTĂ (‹ it.) s. f. 1. Fructul bergamotierului (arbore din genul citrus), galben, piriform, cu pulpă acidă din care se extrage acid citric și care conține, în coajă, un ulei esențial foarte parfumat, esența de b. fiind utilizată ca bază a apei de colonie și la parfumarea lichiorurilor. 2. (Și în forma pergamotă) Numele unui soi de pere mari, aproape, rotunde, galbene, zemoase și aromate. ♦ (Adjectival) Pere bergamote.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink