BERGER JÉR/ s. m. rasă de câini ciobănești, folosiți la paza turmelor. (< fr. berger)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BERGER [berjé], aven în SE Franței (masivul Vercors), la SE de Grenoble, la 1.460 m alt. Ad. max.: 1.248 m (a șaptea cavitate a lumii). Descoperit în 1953 de Jo Berger, a constituit prima cavitate în care s-a depășit pragul de 1.000 m (1956).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
BERGER, Wilhelm (1929-1993, n. Rupea), compozitor român. Muzică simfonică și vocal-simfonică, muzică de cameră, vocală și instrumentală, în care urmărește sinteza între formele clasice și preclasice cu structuri intonaționale modale de esență modernă. Studii de muzicologie. M. coresp. al Acad. (1991).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
BERGER [berjé], Gaston (1896-1960), filozof și psiholog francez. Preocupat de epistemologie și caracteriologie („Cercetări asupra condițiilor cunoașterii”, „Caracter și personalitate”). A aplicat metoda prospectivă în cercetarea viitorului („Fenomenologia timpului și prospectiva”).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink