Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click.
BESACTEÁ, besactele, s. f. (Înv.) Cutioară (de lemn) frumos ornamentată, în care se păstrau bijuterii, obiecte de cusut, tutun etc. [Var.: (reg.) besacté, besecteá s. f.] – Ngr. bestahtas, tc. beștahta.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

Copyright (C) 2004-2021 DEX online (http://dexonline.ro)