BETATRÓN, betatroane, s. n. (Fiz.) Aparat de accelerare a electronilor. – Din fr. bêtatron.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BETATRÓN s.n. Accelerator de particule, folosit pentru producerea de electroni cu o mare energie cinetică. [Pl. -oane, (s.m.) -oni. / < fr. bétatron].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BETATRÓN s. n. accelerator ciclic de particule pentru accelerarea electronilor care imprimă energii foarte mari. (< fr. bétatron)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BETATRÓN, betatroane, s. n. Aparat folosit în tehnica nucleară pentru accelerarea electronilor. – Fr. bétatron.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
betatrón s. n. (sil. -tron), pl. betatroáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BETATRÓN ~oáne n. fiz. Accelerator de particule, folosit pentru producerea unor electroni cu o mare energie cinetică. /<fr. bétatron
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BETATRÓN (‹ fr. {i}; beta + [elec]tron) s. n. Accelerator ciclic, utilizat în fizica nucleară pentru a imprima energii foarte mari electronilor. Primul b. a fost construit în 1941, de fizicianul amaerican D.W. Kerst.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink