BETÉL s.m. Piper agățător, care crește în India și Indonezia. [< fr. bétel < cuv. din Malabar].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BETÉL s.m. Mic arbust tropical, din familia piperaceelor, cu tulpini grimpante cultivat pentru frunzele sale, cu gust înțepător. (din fr. bétel, port. betele)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BETÉL, beteli, s.m. Arbust cățărător ale cărui frunze pot fi mestecate. – Din fr. bétel.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române | Permalink
betél s. m., pl. betéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
betél m., pl. lĭ (fr. bétel, d. ind. betie). Un fel de piper agățător. S.n. Un amestec de substanțe (în care foile de betel formează baza) pe care indieniĭ îl mestecă în gură. V. sacîz.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink