BETULACÉE, betulacee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu flori unisexuate grupate în amenți, care se polenizează prin intermediul vântului; (și la sg.) plantă din această familie. – Din fr. bétulacées.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BETULACÉE f. 1) la pl. Familie de plante lemnoase cu flori unisexuate, grupate în amenți, care se polenizează prin intermediul vântului (reprezentanți: mesteacănul, alunul etc.). 2) Plantă din această familie. /<fr. bétulacées
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BETULACÉE s.f.pl. Familie de plante cu frunze simple, alterne, dublu dințate pe margini și cu flori unisexuate, grupate în amenți, cuprinzând mesteacănul, arinul etc.; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. bétulacées].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BETULACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate, cu flori unisexuate monoice, grupate în amenți: mesteacănul, arinul etc. (< fr. bétulacées)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
betulacée s. f., pl. betulacée
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
betulacéŭ, -ée adj. (d. lat. betulla saŭ -úla, mesteacăn). Bot. Din familia mesteacănuluĭ. F. pl. Copacĭ din această familie. V. carpen.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink