BETYL s. n. (la arabi) piatră neagră care însoțea tribul în deplasările sale, purtată ca obiect sacru, ocrotitor, într-un cort montat pe o cămilă, cu un cortegiu de prezicători, toboșari și femei dansând. (< fr. bétyle)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink