BIBILÓI, bibiloi, s. m. 1. Masculul bibilicii (1). 2.Fig. (Fam.) Bibic2. – Bibil[ică] + suf. -oi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BIBILÓI, bibiloi, s. m. Masculul bibilicii. ♦ Fig. (Fam.) Termen de dezmierdare adresat persoanelor iubite. – Din bibil[ică] + suf. -oi.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BIBILÓI s. (ORNIT.) (Mold.) picheroi. (~ul este bărbătușul bibilicii.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bibilói s. m., pl. bibilói, art. bibilóii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BIBILÓI ~ m. Bărbătușul bibilicii. /bibil[ică] + suf. ~oi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink