BIBLIOGRÁF, bibliografi, s. m. Specialist în domeniul bibliografiei (3). [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliographe.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BIBLIOGRÁF s.m. Specialist în bibliografie (1). [< fr. bibliographe].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BIBLIOGRÁF, -Ă s. m. f. specialist în bibliografie (1). (< fr. biblipgraphe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BIBLIOGRÁF, bibliografi, s. m. Specialist în domeniul bibliografiei (3). [Pr.: -bli-o-] – Fr. bibliographe (<gr.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bibliográf s. m. (sil. -bli-o-graf), pl. bibliográfi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bibliográf m. (vgr. bibliográphos, d. biblion, carte, și grapho, scriŭ). Cel care știe cărțile, edițiunile și prețu lor. Cel ce scrie despre această știință.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BIBLIOGRÁF ~i m. Specialist în bibliografie. [Sil. -bli-o-] /<fr. bibliographe
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink