BIBLIOTECÁR, -Ă, bibliotecari, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu administrarea și cu funcționarea unei biblioteci. – Din fr. bibliothécaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BIBLIOTECÁR, -Ă s.m. și f. Cel care se ocupă de îngrijirea unei biblioteci. // adj. Referitor la bibliotecă. [Cf. fr. bibliothécaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BIBLIOTECÁR, -Ă I. s. m. f. cel care are în grijă administrarea unei biblioteci. II. s. n. program care permite crearea, actualizarea și utilizarea unei biblioteci (3). (< fr. bibliothécaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BIBLIOTECÁR, -Ă, bibliotecari, -e, s. m. și f. Persoană care are în grija sa administrarea și funcționarea unei biblioteci. – După fr. bibliothécaire.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bibliotecár s. m. (sil. -bli-o-), pl. bibliotecári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bibliotecár m. (lat. bibliothecarius). Administrator (șef, director) de bibliotecă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BIBLIOTECÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) Persoană care se ocupă cu îngrijirea și administrarea unei biblioteci. 2) Lucrător la o bibliotecă. 3) Specialist în biblioteconomie. [Sil. -bli-o-] /<fr. bibliothécaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink