BICIUITÓR, -OÁRE, biciuitori, -oare, adj. (Adesea fig.) Care biciuiește; usturător. – Biciui + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BICIUITÓR, -OÁRE, biciuitori, -oare, adj. Care biciuiește. – Din biciui + suf. -(i)tor.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BICIUITÓR adj. v. sarcastic, satiric.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
biciuitór adj. m., pl. biciuitóri; f. sg. și pl. biciuitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BICIUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și fig. Care biciuiește. Vânt ~. Critică ~oare. /a biciui + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink