BIFLÓR, -Ă, biflori, -e, adj. (Bot.; despre plante) Cu două flori. – Din fr. biphlor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BIFLÓR, -Ă adj. (Despre plante) Care poartă, care are două flori. [< fr. biflore].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BIFLÓR, -Ă adj. (despre plante) cu două flori. (< fr. biflore)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
biflór adj. m., pl. biflóri, f. sg. biflóră, pl. biflóre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink