BILINGVÍSM s. n. Fenomen de utilizare curentă de către aceeași persoană a două limbi diferite. – Din fr. bilinguisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BILINGVÍSM n. Situație de bilingv; cunoaștere și folosire curentă a două limbi. /<fr. bilinguisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BILINGVÍSM s.n. Situație în care se află un vorbitor sau un grup social care folosește în mod curent două limbi. [< fr. bilinguisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BILINGVÍSM s. n. situație a unui vorbitor bilingv. (< fr. bilinguisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BILINGVÍSM s. n. Situația în care se află un vorbitor care folosește în mod curent două limbi diferite. – Fr. bilinguisme.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bilingvísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink