BINOCULÁR, -Ă, binoculari, -e, adj. Prevăzut cu două oculare. ♦ Care poate fi văzut cu amândoi ochii. – Din fr. binoculaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BINOCULÁR, -Ă adj. 1. Cu două oculare. ♦ Pentru amândoi ochii. 2. Văzut cu ambii ochi. [Cf. fr. binoculaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BINOCULÁR, -Ă adj. 1. cu doi ochi. ◊ (despre vedere) realizat cu ambii ochi. 2. (despre un sistem optic) cu două oculare. (< fr. binoculaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BINOCULÁR, -Ă, binoculari, -e, adj. 1. Prevăzut cu două oculare. ♦ Pentru amândoi ochii. 2. Care poate fi văzut cu amândoi ochii. – Fr. binoculaire.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
binoculár (bi-no- / bin-o-) adj. m., pl. binoculári; f. binoculáră, pl. binoculáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
binoculár adj. (sil. mf. bin-) → ocular
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
binoculár, -ă adj. (fr. binoculaire, d. lat. bini, cîte doĭ, și oculus, ochi). Care se face pin amîndoi ochiĭ: vedere binoculară. Făcut p. amândoi ochiĭ: telescop binocular.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BINOCULÁR ~ă (~i, ~e) 1) (despre aparate optice) Care are două oculare; cu două oculare. 2) Care este prevăzut pentru ambii ochi. /<fr. binoculaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink