BIOFÍZICĂ s. f. Știință care se ocupă cu aplicările fizicii în biologie. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biophysique, rus. biofizika.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BIOFÍZICĂ f. Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul proceselor biologice din punct de vedere fizic. [Sil. bi-o-] /<fr. biophysique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BIOFÍZICĂ s.f. Știință care studiază procesele (fenomenele) biologice cu ajutorul mijloacelor și al metodelor fizice. [< fr. biophysique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BIOFÍZICĂ s. f. Știință care se ocupă cu aplicările fizicii în biologie. [Pr.: bi-o-] – Din bio- + fizică.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
biofízică s. f. (sil. bi-o-), g.-d. art. biofízicii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BIOFÍZIC, -Ă, biofizici, -ce, adj. De biofizică. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biophysique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BIOFÍZIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de biofizică; propriu biofizicii. [Sil. bi-o-] /<fr. biophysique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BIOFÍZIC, -Ă adj. Referitor la biofizică. [< fr. biophysique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BIOFÍZIC, -Ă I. adj. referitor la biofizică. II. s. f. știință care studiază procesele fizice ce stau la baza fenomenelor biologice. (< fr. biophysique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
biofízic adj. (sil. bi-o-) → fizic
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BIOFÍZICĂ (‹ fr. {i}) s. f. Ramură a biologiei al cărui obiect îl constituie studiul fenomenelor și proceselor fizice și fizico-chimice care se desfășoară în organismele vii, precum și influența factorilor fizici asupra acestora. În prezent, b. s-a separat în cîteva ramuri independente: radiobiologia, bioenergetica, fotobiologia, biomecanica ș.a.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink