BIOTEHNOLOGÍE s. f. 1. studiu al corelațiilor dintre parametrii civilizației tehnologice și adaptabilitatea ființei umane. 2. utilizarea în tehnică a microorganismelor, a culturilor de celule vegetale și animale pentru producerea de substanțe utile în agricultură și în industria alimentară, farmaceutică etc. (< germ. Biotechnologie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
biotehnologíe s. f. (sil. bi-o-), g.-d. art. biotehnologíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink