BIOTELEMETRÍE s. f. Ramură a biologiei moderne care studiază organismele vii de la distanță cu ajutorul unor instrumente adecvate. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biotélémétrie, engl. biotelemetry.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BIOTELEMETRÍE s. f. ramură a biologiei care studiază de la distanță parametrii proprii organismelor vii. (< fr. biotélémétrie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
biotelemetríe s. f. (sil. bi-o-) → telemetrie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink