BIPARTÍT, -Ă, bipartiți, -te, adj. Care este constituit din două părți. ◊ convenție (sau înțelegere etc.) bipartită = convenție (sau înțelegere etc.) între două state, două partide etc. – Din fr. biparti, lat. bipartitus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BIPARTÍT, -Ă adj. La care participă două părți. [După fr. bipartite, cf. lat. bis – de două ori, partitus – împărțit].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BIPARTÍT, -Ă adj. 1. alcătuit din două părți. 2. bilateral (3). (< fr. biparti, lat. bipartitus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BIPARTÍT, -Ă, bipartiți, -te, adj. Care are sau implică două părți. – Fr. biparti (lat. lit. bipartitus).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bipartít (constituit din două părți) adj. → partit
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BIPARTÍT ~tă (~ți, ~te) 1) Care cuprinde două părți; din două părți. 2) (despre acorduri, contracte, înțelegeri) Care implică prezența a două părți; realizat cu participarea a două părți. /<fr. biparti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink