BIROCRÁTIC, -Ă, birocratici, -ce, adj. Care caracterizează birocratismul sau pe birocrați; funcționăresc. – Din fr. bureaucratique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BIROCRÁTIC, -Ă adj. Referitor la birocrație sau la birocrați. [Var. biurocratic, -ă adj. / < fr. bureaucratique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BIROCRÁTIC, -Ă adj. referitor la birocrație, la birocrați. (< fr. bureaucratique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BIROCRÁTIC, -Ă, birocratici, -e, adj. Care caracterizează birocratismul sau pe birocrați. – Fr. bureaucratique.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
birocrátic adj. m. (sil. -cra-), pl. birocrátici; f. sg. birocrátică, pl. birocrátice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BIROCRÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de birocrați; propriu birocraților. Stil ~. ◊ Regim ~ regim bazat pe birocratism. [Sil. -cra-tic] /<fr. bureaucratique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink