BITÚȘCĂ, bituști, s. f. (Reg.) Cojoc scurt (cu mâneci) pe care-l poartă țăranii.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bitúș(c)ă, bitúș(t)i, s.f. (reg.) cojocel, cojoc, sarică.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
bitúșcă f. pl. ște, ștĭ și șce, șcĭ. Trans. Cojocel (pînă la șoldurĭ).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink