BLAMÁBIL, -Ă, blamabili, -e, adj. (Livr.) Care merită să fie blamat; reprobabil. – Din fr. blâmable.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BLAMÁBIL, -Ă adj. Demn de blam. [Cf. fr. blâmable].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BLAMÁBIL, -Ă adj. demn de blamat. (< fr. blâmable)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BLAMÁBIL adj. v. condamnabil.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Blamabil ≠ lăudabil
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
blamábil adj. m., pl. blamábili; f. sg. blamábilă, pl. blamábile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
blamábil, -ă adj. (fr. blâmable). Reprobabil.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink