BLUZULÍȚĂ, bluzulițe, s. f. Diminutiv al lui bluză; bluziță. – Bluză + suf. -uliță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BLUZULÍȚĂ, bluzulițe, s. f. Diminutiv al lui bluză.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BLUZULÍȚĂ s. bluziță. (Îi stă bine ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bluzulíță s. f., g.-d. art. bluzulíței; pl. bluzulíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink