BOBOCÉL, bobocei, s. m. Diminutiv al lui boboc. – Boboc + suf. -el.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BOBOCÉL, bobocei, s. m. Diminutiv al lui boboc. ♦ (Fam.) Termen de dezmierdare pentru o ființă iubită.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bobocél s. m., pl. bobocéi, art. bobocéii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink