BOIANGÍU, boiangii, s. m. Vopsitor de textile. – Din tc. boyacı.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BOIANGÍU, boiangii, s. m. Vopsitor de lână și țesături. – Tc. boyacı.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BOIANGÍU s. vopsitor. (~ la o boiangerie.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
boiangíu (boiangíi), s. m. – Vopsitor de textile. – Var. boi(e)ngiu, boiungiu. Mr. buiagi. Tc. boyaci (Șeineanu, II, 57), cf. ngr. μπογιαντζής, bg. boiadžija. – Der. boiangerie, s. f. (vopsitorie; în Arg., sînge, hemoragie); boiangioaie, s. f. (plantă, grozamă); boiangioaică, s. f. (femeie care vopsește textile).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
boiangíu s. m., art. boiangíul; pl. boiangíi, art. boiangíii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
boĭangíŭ m. (turc. boĭağy; ngr. bogĭantzis). Văpsitor. Văpselar. În est boĭen- și boin-.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BOIANGÍU ~i m. înv. Persoană specializată în vopsitul materialelor textile; vopsitor. /<turc. boyaci
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink