BONDÁR, bondari, s. m. Nume dat unor insecte himenoptere mari asemănătoare cu albina; bărzăun (Bombus); (pop.) nume care se dă oricărei insecte mari care bâzâie. – Formație onomatopeică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BONDÁR, bondari, s. m. Insectă mare din ordinul himenopterelor (Bombus); (pop.) nume care se dă oricărei insecte mari care bâzâie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BONDÁR s. (ENTOM.; Bombus terrestris) bărzăun, (reg.) bânzar, bâțan, bâzgan, bombar, bongar, bongoi, bonzar, bozgoi, muscoi, albina-țiganului, albină-țigănească.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BONDÁR s. v. cărăbuș, tăun.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bondár s. m., pl. bondári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bondár (Mold. nord) și bongár (Munt.) m. (imit. înrudit cu bondănesc, bombănesc și cu bg. bumbar și brŭmbar și sîrb. bombar, bondar. V. bînzar, boncăĭ). Un fel de vespe mare negricioasă (bombus terrestois) saŭ orĭce vespe groasă și bîzîitoare. V. bărzăun și gărgăun.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BONDÁR ~i m. 1) Insectă mare din ordinul himenopterelor, care bâzâie și are un ac veninos; bărzăun. 2) Orice insectă mare care bâzâie. /Onomat.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BONDAR s. m. Insectă mare din familia apide, trăind în colonii de 50-300 indivizi, cu c. 300 de specii, avînd importanță în polenizare, în special al plantelor furajere; bărzăun (1) (Bombus).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink