BONGOÁSE s. f. pl. (Reg.) Istorioare, povești hazlii. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BONGOÁSE s. f. pl. (Reg.) Istorioare hazlii; palavre.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bongoáse s. f. pl.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bongoáse (oa dift.) n. saŭ f. pl. (cp. cu ung. böngészet, cules ulterior de strugurĭ saŭ de spice rămase, cu care ocaziune se spun „bongoase”). Nord. Palavre, poveștĭ, znoave, bazaconiĭ, scamatoriĭ, comediĭ: a ști multe bongoase. – Și bozgoane: umblă cu bozgoane că’n telefon vorbește diavolu (Neam. Rom. Pop. 6, 652). În Trans ș.a. boscoane, în Mold. sud boscoade (poate după boscorodesc). V. gîmboase.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink