BORCĂNÁT, -Ă, borcănați, -te, adj. Mare, gros, umflat (ca un borcan). – Borcan + suf. -at.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BORCĂNÁT, -Ă, borcănați, -te, adj. Mare, gros, umflat (ca un borcan). – Din borcan + suf. -at.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BORCĂNÁT adj. gros, umflat, (reg.) borcănos. (Are nasul ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
borcănát adj. m., pl. borcănáți; f. sg. borcănátă, pl. borcănáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
borcănát, -ă adj. (d. borcan). Sud. Mare, gros, unflat: ardeĭ borcănat (NPl. Ceaur, 44), nas borcănat (iron.).- Și -ós, -oásă și bocîrnát (după bocîrn) și (est) borchinós.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BORCĂNÁT ~tă (~ți, ~te) Care este mare și bombat (ca un borcan); asemănător cu un borcan. /borcan + suf. ~at
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink