BOREÁL, -Ă, boreali, -e, adj. Din emisfera nordică; septentrional. [Pr.: -re-al] – Din fr. boréal, lat. borealis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BOREÁL, -Ă adj. Nordic; septentrional. [Pron. -re-al. / < fr. boréal, cf. gr., lat. boreas – vânt de nord].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BOREÁL, -Ă adj. 1. dinspre nord; nordic; septentrional. 2. (fig.) rece. (< fr. boréal, lat. borealis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BOREÁL, -Ă, boreali, -e, adj. De (la) nord; septentrional. [Pr.: -re-al] – Fr. boréal (lat. lit. borealis).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BOREÁL adj. (GEOGR.) nordic, septentrional. (Emisfera ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BOREÁL adj. v. arctic, nordic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Boreal ≠ austral, meridional, sudic
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
boreál adj. m. (sil. -re-al), pl. boreáli; f. sg. boreálă, pl. boreále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
boreál, -ă adj. (lat. borealis, d. bóreas, crivăț, vînt de nord). Nordic, septentrional, de mează noapte.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BOREÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de polul nord; propriu polului nord; nordic; arctic. ◊ Auroră ~ă fenomen luminos care se produce în ionosferă deasupra regiunilor polare. [Sil. -re-al] /<fr. boréal, lat. borealis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COROANA BOREALĂ (Corona Borealis), constelație din emisfera boreală, situată în prelungirea constelației Ursa Mare. Cuprinde șase stele principale, dispuse în arc de cerc, dintre care cea mai strălucitoare este Gemma. Numele popular: Hora.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
OCEANUL BOREAL v. Arctic, Oceanul ~.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink