BÓTNIȚĂ, botnițe, s. f. Apărătoare care se leagă la botul unor animale pentru ca să nu poată mușca, paște sau suge. – Bot + suf. -niță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BÓTNIȚĂ, botnițe, s. f. Apărătoare care se leagă la botul unor animale pentru ca să nu poată mușca, paște sau suge. – Din bot + suf. -niță.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BÓTNIȚĂ s. (reg.) botelniță. (~ la botul unui câine.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BÓTNIȚĂ s. v. bot, cruce, pisc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bótniță s. f., g.-d. art. bótniței; pl. bótnițe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bótniță f., pl. e (d. bot). Legătură care se pune la botu animalelor ca să nu muște.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BÓTNIȚĂ ~e f. Apărătoare care se leagă pe botul unor animale (câini, viței etc.) pentru a le împiedica să sugă, să pască sau să muște. /bot + suf. ~niță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink