BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (Reg.) 1. Ceea ce rămâne din fagure după ce s-au scos mierea și ceara. 2. Tescovină. [Var.: hoștínă s. f.] – Din sl. voština.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (Reg.) 1. Rămășiță din fagurele fiert, după ce s-a stors mierea și ceara. 2. Tescovină. [Var.: hoștínă s. f.] – Slav (v. sl. voština).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BOȘTÍNĂ s. (reg.) babaș, comină, jintiță. (~ obținută din fagurii fierți.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BOȘTÍNĂ s. v. tescovină.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
boștínă (boștíne), s. f. – 1. Reziduu de ceară, fagure uscat. – 2. Reziduu de struguri, tescovină. – Var. voștină, hoștină. – Mr. buștină, megl. văștină. Sl. vostina „uscat” (Miklosich, Lexicon, 73; Cihac, II, 463); de la voskij „ceară”, cf. vospă. Nu este clară modificarea consoanei inițiale. – Der. boștinar, s. m. (cumpărător de faguri uscați, sau de tescovină).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
boștínă s. f., g.-d. art. boștínei, pl. boștíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
boștínă V. hoștină.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BOȘTÍNĂ ~e f. pop. 1) Masă rămasă din fagure după ce s-a stors mierea și ceara. 2) Masă rămasă din struguri după ce aceștia au fost trași la teasc; hoștină; tescovină. /<sl. voština
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink