BRAHIOPÓD, brahiopode, s. n. (La pl.) Clasă de nervertebrate marine cu cochilie bivalvă și cu două brațe pe laturile gurii (Brachiopoda); (și la sg.) animal din această clasă. [Pr.: -hi-o-] – Din fr. brachyopode.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
brahiopód s. n. (sil. -hi-o-), pl. brahiopóde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BRAHIOPÓD ~e n. 1) la pl. Clasă de nevertebrate marine, caracterizate prin prezența unei cochilii calcaroase bivalve și a două brațe de ambele părți ale gurii. 2) Animal din această clasă. /<fr. brachyopodes
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BRAHIOPÓDE s.n. pl. (Zool.) Clasă de nevertebrate marine, posedând o cochilie bivalvă și două brațe spirale; (la sg.) animal din această clasă. [Sg. brahiopod. / < fr. brachiopodes, cf. lat. brachium – braț, gr. pous – picior].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BRAHIOPÓDE s. n. pl. clasă de nevertebrate marine, sedentare, cu corpul mic, închis într-o cochilie bivalvă. (< fr. brachiopodes)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BRAHIOPÓDE (‹ fr. {i}; brahi + gr. pod- „picior”) s. n. pl. Încrengătură de nevertebrate în care sînt cuprinse animale marine de talie mică (sub 6 cm), solitare, bentonice, cu cochilie bivalvă, fixate temporar sau permanent de substrat printr-un organ musculos, prin spini sau, direct, printr-una din valve. Au maximul de dezvoltare în Paleozoic.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink