BRÁHĂ s. f. 1. Orz măcinat, întrebuințat la fabricarea berii. 2. Reziduu rămas după fabricarea rachiului. – Din ucr. braha.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRÁHĂ s. f. 1. Orz măcinat întrebuințat la fabricarea berii. 2. Reziduu pe fundul cazanului, după fabricarea rachiului. – Ucr. braha.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bráhă (orz, reziduuri) s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bráhă V. bragă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink