BRANHIOPÓD, branhiopode, s. n. (La pl.) Ordin de crustacee de apă dulce, cu corpul segmentat și cu apendice toracice prevăzute cu o excrescență, care servește la respirație (Branchiopoda); (și la sg.) animal din acest ordin. [Pr.: -hi-o-] – Din fr. branchiopodes.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
branhiopód s. n., pl. (sil. -hi-o-) branhiopóde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BRANHIOPÓDE s.n.pl. Subclasă de crustacee inferioare cu corpul segmentat, prevăzut cu formații branhiale; (la sg.) animal din această subclasă. [Sg. branhiopod. / < fr. branchiopodes, cf. gr. branchia – branhie, pous – picior].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BRANHIOPÓDE s. n. pl. subclasă de crustacee inferioare, de apă dulce, cu corpul segmentat, cu formații branhiale. (< fr. branchiopodes)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink