BRENOÍRE s.f. Operație de ungere a pieselor prin impregnare cu grăsimi în stare topită. [Pron. -no-i-. / după germ. Einbrennung].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
brenoíre s. f., g.-d. art. brenoírei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink