BROÁTEC, broateci, s. m. Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde, cu pernițe vâscoase la vârfurile degetelor; buratic, brotac, brotan (Hyla arborea). – Lat. brotachus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BROÁTEC, broateci, s. m. Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde (Hyla arborea). – Lat. *brotacus.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BROÁTEC s. v. brotăcel.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
broátec s. m., pl. broáteci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
broátec V. brotac.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
brotác și broátec m. (ion. brotahos, at. bátrahos, broască, de unde și alb. brétăk. V. broască și batracian). O broscuță verde care trăĭește pin cîmpurĭ și grădinĭ și care cîntă cînd e timpu a ploaĭe (hyla [viridis orĭ arbóreal]). – Și brotăcél, pl. eĭ (Mold., Munt.), burátic (Mold., după bură) și brostác (Bz.). V. răcănel.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink