BRUITÁJ s.n. Reproducere artificială în teatru, cinema sau la radio a zgomotelor naturale care însoțesc acțiunea. [Pron. bru-i-. / < fr. bruitage].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BRUITÁJ s. n. reproducere artificială la radio, televiziune, în teatru sau în timpul turnării unui film, a zgomotelor naturale. (< fr. bruitage)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
bruitáj s. n., pl. bruitáje
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink