Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
BRUNÁRE s. f. Acțiunea de a bruna și rezultatul ei; brunaj. – V. bruna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRUNÁRE s.f. Acțiunea de a bruna și rezultatul ei; brunaj. [< bruna].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BRUNÁRE s. f. Acțiunea de a bruna și rezultatul ei.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BRUNÁRE s. v. brunaj.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
brunáre s. f., g.-d. art. brunării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BRUNÁ, brunez, vb. I. Tranz. A acoperi pe cale chimică o piesă de oțel sau de cupru cu un strat de oxizi de culoare închisă pentru a o feri de coroziune. – Din fr. brunir.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A BRUNÁ ~éz tranz. (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat subțire de oxizi de culoare brună (pentru a proteja de coroziune). /<fr. brunir
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BRUNÁ vb. I. tr. (Tehn.) A acoperi pe cale chimică oțelul sau fierul cu un strat de oxizi împotriva coroziunii. [< fr. brunir].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BRUNÁ vb. tr. a acoperi oțelul, cuprul cu un strat de oxizi împotriva coroziunii. (< fr. brunir)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BRUNÁ, brunez, vb. I. Tranz. A acoperi pe cale chimică oțelul sau fierul cu un strat de oxizi, pentru a le feri de coroziune. – Fr. brunir.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bruná vb., ind. prez. 1 sg. brunéz, 3 sg. și pl. bruneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink