Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: brusca (verb tranzitiv) , bruscare (substantiv feminin)   
BRUSCÁRE s. f. Acțiunea de a brusca și rezultatul ei. – V. brusca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRUSCÁRE s.f. Acțiunea de a brusca și rezultatul ei. [< brusca].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BRUSCÁRE s. 1. (pop. și fam.) bruftuire, bruftuluire, (fig.) repezire. (~ cuiva cu un limbaj violent.) 2. v. maltratare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bruscáre s. f., g.-d. art. bruscării; pl. bruscări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BRUSCÁ, bruschez, vb. I. Tranz. 1. A trata pe cineva cu asprime, fără menajamente; a repezi; a bruftui. ♦ A se purta violent cu cineva. 2. A grăbi, a forța desfășurarea unui proces, a unui eveniment. – Din fr. brusquer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A BRUSCÁ ~chéz tranz. 1) A trata cu cuvinte aspre; a repezi. 2) (desfășurarea unor acțiuni) A accelera în mod forțat. /<fr. brusquer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BRUSCÁ vb. I. tr. A trata cu violență, brutal, aspru; a repezi. ♦ A grăbi, a forța (o hotărâre, un deznodământ etc.). [< it. bruscare, fr. brusquer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BRUSCÁ vb. tr. a trata cu violență, brutal, aspru; a repezi. ◊ a grăbi, a forța (o hotărâre, un deznodământ). (< fr. brusquer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BRUSCÁ, bruschez, vb. I. Tranz. A trata pe cineva cu asprime și fără menajamente; a repezi. ♦ A grăbi, a forța desfășurarea unui proces, a unui eveniment. – Fr. brusquer.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BRUSCÁ vb. 1. (pop. și fam.) a bruftui, a bruftului, (fig.) a repezi. (El ți-a vorbit frumos și tu l-ai ~.) 2. v. maltrata.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A brusca ≠ a menaja
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
bruscá vb., ind. prez. 1 sg. bruschéz, 3 sg. și pl. bruscheáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bruschéz, a - v. tr. (fr. brusquer). Răspund răstit, brusc, ofensez pin bruscheță.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)