BRUTÁR, brutari, s. m. Persoană care fabrică sau vinde pâine; jimblar. – Brut (reg. „pâine neagră”) + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRUTÁR, brutari, s. m. Muncitor care fabrică pâine; (în trecut) proprietar de brutărie. – Din brut „pâine neagră” (puțin folosit) + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BRUTÁR s. (rar) pâinar, (Ban., Transilv. și Maram.) pec, pecar, (Mold., Bucov. și Ban.) pitar, (înv., în Transilv.) șuteu. (~ul face pâine.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
brutár s. m., pl. brutári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
brutár m. (d. brut 1). Cel ce face saŭ vinde pîne. – Fem. -ăreasă, pl. ese. V. pitar.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BRUTÁR ~i m. 1) Lucrător specializat în fabricarea pâinii. 2) Vânzător într-o brutărie. 3) Proprietar al unei brutării. /brut + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink